Alătură-te comunităţii Altfel.md

Craniu uman, vechi de 210.000 de ani, a fost descoperit în Grecia și este cel mai vechi Homo sapiens non-african

Foto: Ancient finds

Istorie

Craniu uman, vechi de 210.000 de ani, a fost descoperit în Grecia și este cel mai vechi Homo sapiens non-african

Două cranii găsite într-o peșteră din Grecia pictează un portret surprinzător al strămoșilor umani care au trăit acolo sute de mii de ani în urmă. O parte dintr-un craniu are o vechime de 210.000 de ani, iar cercetătorii cred că este cea mai veche dovadă a strămoșilor oamenilor moderni care au venit în Eurasia, potrivit unui nou studiu, scrie CNN.

Descoperirea fosilelor în aceeași peșteră ilustrează traseul mai multor migrații precoce din Africa, dar și faptul că s-au răspândit mult mai devreme decât se credea până acum. Europa de Sud-Est este considerată unul dintre acele coridoare majore de migrație din Africa.

Ambele cranii au fost descoperite într-un bloc de brecie îngropate în pereții Peșterei Apidima din sudul Greciei. Craniile au fost descoperite de experţii de la Muzeul de Antropologie din cadrul Universităţii din Atena în anul 1978, în timpul cercetărilor.

Apidima 1, aşa cum l-au denumit cercetătorii, este „mai vechi decât toate celelalte specimene de Homo sapiens descoperite în afara Africii”, a explicat Katerina Harvati, cercetătoare la Universitatea Tubingen din Germania, coautoare a acestui studiu publicat în revista Nature.

Apidima 1 a fost descoperit lângă un alt craniu, denumit Apidima 2. Potrivit studiului (şi prezenţei pe osul occipital al unui burelet osos orizontal), Apidima 2 ar aparţine unui Neanderthalian care a trăit în urmă cu 170.000 de ani.

Brecia (rocă sedimentară dură) în care au fost cimentate fosilele datează între 100.000 și 190.000 de ani. Craniile nu au fost desprinse inițial din brecia și au rămas la muzeu mai mulți ani. Având în vedere caracterul fragil al fosilelor, procesul de îndepărtare și curățare a fost unul extrem de dificil, totuși, în anii 1990 craniile au fost scoase din rocă.

„Rezultatele noastre sugerează că cel puţin două grupări de persoane trăiau în Pleistocenul mijlociu pe teritoriul din sudul Greciei actuale: o populaţie precoce de Homo sapiens şi, mai târziu, un grup de Neanderthalieni”, a precizat aceeaşi specialistă, sugerând astfel că Neanderthalienii i-au înlocuit pe acei Homo sapiens.

Un fragment din maxilarul unui Homo sapiens descoperit într-o peşteră din Israel ar data dintr-o perioadă cuprinsă între 177.000 şi 194.000 de ani în urmă. Celelalte fosile aparţinând „celor mai vechi” oameni moderni găsite în afara Africii ar avea o vechime cuprinsă între 90.000 şi 120.000 de ani. În Europa, această vechime maximală era până la acest studiu de 70.000 de ani.

Neanderthalienii au fost la rândul lor înlocuiţi de alţi Homo sapiens, nou sosiţi în regiune, în urmă cu 40.000 de ani, când Omul de Neanderthal a dispărut definitiv.

Continuă să citești
comentarii

comentarii

Mai mult din: Istorie

To Top