Alătură-te comunităţii Altfel.md

A fost odată, într-o zi de 10 septembrie. Despre prima mașină de cusut și ultima execuție publică prin ghilotină

Foto: Igor Rotari / Altfel.md

Istorie

A fost odată, într-o zi de 10 septembrie. Despre prima mașină de cusut și ultima execuție publică prin ghilotină

Astăzi își serbează ziua de naștere scriitorul francez de origine rusă Andrei Makine, actorul britanic Colin Firth, regizorul britanic Guy Ritchie, cuturierul german Karl Lagerfeld, cântăreață de jazz și pop din Rusia Larisa Dolina, regizorul american Chris Columbus, actorul rus Andrei Panin și chitaristul Aerosmith Joe Perry.

- Într-o zi de 10 septembrie, în anul 1509, la ora 10 dimineața la Istanbul a avut loc un cutremur cunoscut sub numele de Ziua Judecății cea mică, care a cauzat moartea a până la 10.000 de oameni și a provocat daune enorme capitalei Imperiului Otoman.

- În anul 1806, la 10 septembrie, a încetat din viaţă filologul Johann Cristoph Adelung; a iniţiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob („Mithridates sau Lingvistică generală”) (născut la 8 august 1732).

- La 10 septembrie, 1823, Simón Bolívar devine președinte al statului Peru.

Tot într-o zi de 10 septembrie, în 1846, inventatorul american Elias Howe își patenta mașina sa de cusut. Mașina de cusut a fost la momentul apariției (1790) o soluție alternativă la cusutul de mână. Inițial, Charles Weisenthal a inventat un ac pentru a fi conectat la o mașină, chiar dacă la acea vreme nu se știa de existența unui echipament care să funcționeze ca o mașină de cusut. Inventatorul recunoscut unanim al mașinii de cusut a fost englezul Thomas Saint, însă nu se știe cu siguranță dacă Saint a fost cel care a creat un prototip al acestei invenții. Încercările ulterioare de a construi o mașină de cusut după schițele lui Saint au fost doar tentative fără succes. În 1810, germanul Balthasar Krems a inventat o mașină automată cu ață de cusut. Krems nu și-a patentat niciodată invenția, care, de altfel, nici nu funcționa prea bine. Prima mașină de cusut funcțională în adevaratul sens al cuvântului a fost inventată de croitorul francez Barthelemy Thimonnier în anul 1830. Mașina de cusut a lui Thimonnier folosea doar un fir de ață și un ac de cusut încârligat care făcea o singură cusătura cu lanț dintr-un fir, utilizată la broderii. Inventatorul a fost aproape omorât de un grup de croitori francezi care au dat foc întregii fabrici de confecții de teama șomajului pe care îl putea cauza noua invenție. În anul 1834, Walter Hunt a creat prima mașina de cusut de succes de marcă americană. Mai târziu el a pierdut interesul pentru invenții pentru că avea ideea preconcepută că invențiile cauzau șomaj. El nu a patentat această invenție, iar 12 ani mai târziu, Elias Howe a fost cel care a făcut acest lucru pentru „un proces care folosea fire din două surse diferite”. Producția în masă a început de abia în anii 1850 când Isaac Singer a construit prima mașină de cusut de succes din punct de vedere comercial. Singer a construit prima mașina de cusut în care acul făcea mișcări de sus în jos mai mult decât dintr-o parte în cealaltă, acul fiind controlat prin intermediul unei pedale. Mașinile de cusut anterioare foloseau manivele. Mașina de cusut a lui Singer folosea acelasi principiu patentat de Howe. Motiv pentru care, Elias Howe l-a dat în judecată pe Singer pentru încălcarea brevetului, proces pe care l-a și câștigat. Inițial refuzate de către croitori, apoi utilizate din ce în ce mai des datorită rezultatelor eficiente, mașinile de cusut reprezintă una dintre cele mai importante și mai utile invenții ale omenirii.

Elias Howe – Mașina de cusut / Sursa:Cambridge Historical Society

- Tot într-o zi de 10 septembrie, 1872, a murit Avram Iancu („Crăişorul Munţilor”), un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania.

Avram Iancu, conducătorul revoluţiei române de la 1848 din Transilvania / Sursa:Istoria.md

- În anul 1897, la 10 septembrie la Londra a fost amendat primul șofer pentru conducerea într-un stare de ebrietate - taximetristul George Smith a pierdut conttrolul asupra mașinii și a condus-o exact în ușa casei. amenda a fost de 1 liră sterlină.

- Pe 10 septembrie, 1898, era asasinată împărăteasa Austriei și regina Ungariei, Elisabeta, soția lui Franz Joseph I, cunoscută sub numele de Sissi (născută la 24 decembrie 1837). Luigi Lucheni este anarhistul care a ucis-o pe împărăteasa Elisabeta a Austriei, la Geneva. A folosit o pilă triunghiulară pe care i-a înfipt-o în inimă.

Luigi Lucheni / Sursa:Wikipedia

- La data de 10 septembrie 1918 jurnalistul și istoricul C. Repington a numit pentru prima oară războiul care era în toi „Primului Război Mondial”.

- În 1919, pe 10 septembrie, Puterile Aliate semnau, la Saint Germain, Tratatul de pace cu Austria, prin care se recunoștea, pe plan internațional, unirea Bucovinei cu România și a Tirolului de Sud la Italia.

- La data de 10 septembrie 1930, Nicolae Titulescu era ales președinte al Adunării Societății Națiunilor. Figură marcantă a diplomației europene în perioada interbelică și orator deosebit, Nicoale Titulescu a studiat Dreptul în Franța, iar mai apoi a devenit profesor universitar în Iași și București. După ce a ocupat postul de ministru de Finanțe în Guvernul Ion Bratianu-Take Ionescu, în 1920 și-a început activitatea diplomatică ca delegat la Conferința de Pace de la Paris. Un an mai târziu a fost numit trimis extraordinar și plenipotențiar al României la Londra, post pe care l-a ocupat, cu o mică intrerupere, până în 1932. A fost ales, de două ori consecutiv (1930 și 1931) președinte al Ligii Națiunilor, fapt nemaîntâlnit până atunci. A luptat pentru securitatea și integritatea României, precum și pentru menținerea păcii in lume. Spre sfârșitul vieții a emigrat în Franța.

- În 1939, pe 10 septembrie, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial - submarinul australian HMS Oxley este scufundat din greșeală de submarinul britanic HMS Triton în apropiere de Norvegia și devine prima pierdere a Royal Navy.

- În aceeași zi Canada declară război Germaniei.

- În 1941, la 10 septembrie, un grup de senatori americani l-au acuzat pe Charlie Chaplin de încercarea de a atrage SUA în război și în propaganda britanică, din cauza filmului „Marele dictator”, unde Chaplin joacă rolul Adenoid Hynkel, imitându-l pe Adolf Hitler.

- Tot într-o zi de 10 septembrie, în 1960, la Jocurile Olimpice de la Roma, Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, sărea 1,85 metri și câștiga medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată.

Iolanda Balaș / Sursa:Wikipedia

- În aceeași zi, la Jocurile Olimpice de vară de la Roma, maratonistul etiopian Abebe Bikila obține victorie senzațională în cursa de maraton, care a fugit desculț.

Abebe Bikila trecând linia de finiș. Roma, 1960 / Sursa:Wikipedia

- La data de 10 septembrie 1977, deținutul tunisian Hamida Djandoubi, încarcerat într-o închisoare franceză, era ultima persoană condamnată la moarte prin ghilotinare. Metoda de executare a dobândit o tristă faimă în perioada Revoluției Franceze, când Joseph-Ignace Guillotin a propus în locul arderilor pe rug sau spânzurărilor decapitarea cu ajutorul unei „mașinării”. Peste 10.000 de persoane au fost ghilotinate în timpul Revoluției din Franța, printre acestea regele Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta. Pedeapsa capitală a fost aborogată în Franța în septembrie 1981.

Hamida Djandoubi, condus spre ghilotină / Sursa:Murderpedia

- La data de 10 septembrie 1981, „Guernica”, una dintre cele mai faimoase lucrări ale pictorului spaniol Pablo Picasso – realizată în 1937 ca un protest antirăzboi – era returnată Spaniei după 40 de ani de „exil”. Autorul a cedat pictura Muzeului de Artă Modernă din New York care a înapoiat-o Spaniei abia după ce democrația a fost reinstaurată în tara, așa cum a cerut chiar autorul.

Guernica transportată spre muzeul Național al Reginei Sofia, Madrid, Spania. 1981. / Sursa:Museo Nacional de la Reina Sofia / Wikipedia

- În 1989, pe 10 septembrie, în cadrul deschiderii „Cortinei de Fier”. Ungaria își deschidea granițele permițând zecilor de mii de refugiați est-germani să părăsească țara cu destinația Germania de Vest.

- La 10 septembrie, 2008 era pornit experimentul de reconstituire a unei găuri negre într-un accelerator de particule inițiat de Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare (a fost oprit pe 19 septembrie). În această zi începea cel mai mare experiment al lumii pentru căutarea „particulei lui Dumnezeu”, cum a fost denumit metaforic bozonul Higgs, ultima particulă încă nedescoperită - prezisă de teoria fizicii particulelor. Large Hadron Collider (LHC) era pus în funcțiune, la granița dintre Franța și Elveția - la CERN - organizația europeană de cercetare nucleară. Probleme datorate supraîncălzirii unui magnet superconductor la 19 septembrie 2008 au cauzat scurgerea a 6 tone de heliu lichid. Întrucât investigarea problemelor ar fi durat până după închiderea planificată pe perioada iernii, repunerea în funcțiune a acceleratorului a fost amânată până în 2009. Investigațiile au arătat că incidentul a fost cauzat de o legătura electrică defectă între doi dintre magneții acceleratorului. LHC a putut fi repus în funcțiune in noiembrie 2009.

Acceleratorul de particule CERN / Sursa:NASA.gov

- Pe 10 septembrie, 2015 au fost descoperite rămășițe ale unei vechi specii umane (Homo naledi) într-o peșteră din Africa de Sud din care au fost exhumate osemintele a 15 hominizi. Echipa de cercetători care efectuează săpăturile arheologice a formulat ipoteza că aceste vechi rude îndepărtate ale omului practicau deja rituri funerare.

Homo naledi / Sursa:National Geographic

sursa: Wikipedia / BBC

comentarii

comentarii

Mai mult din: Istorie

Publicitate

Trending

Publicitate
To Top