Alătură-te comunităţii Altfel.md

(foto) Jurnalul unei adolescente ucise de nazişti în 1942, publicat de familia sa după ce a stat decenii în seiful unei bănci

Foto: Helayne Seidman/NY Post

Istorie

(foto) Jurnalul unei adolescente ucise de nazişti în 1942, publicat de familia sa după ce a stat decenii în seiful unei bănci

Jurnalul secret al adolescentei poloneze Renia Spiegel, împuşcată de nazişti în 1942, păstrat în seiful unei bănci din New York de către familia supravieţuitoare, urmează a fi publicat pe 19 septembrie, relatează CNN.

Mult timp, jurnalul Reniei nu a putut fi citit de familia supravieţuitoare, sora şi mama sa, care l-au considerat prea dureros; până şi mai târziu l-au putut citi doar pe sărite.

Fata, ucisă la 18 ani, a trăit în Przemysl, un oraş din sud-estul Poloniei aflat sub ocupaţie sovietică până la invadarea URSS de către nazişti, în 1941. Jurnalul de aproape 700 de pagini începe din ianuarie 1939, pe când Renia avea 15 ani, şi documentează fuga din calea raidurilor aeriene din oraşul său, dispariţia unor familii evreieşti şi înfiinţarea ghetourilor. Renia şi sora sa Elizabeth (Ariana) au fost separate de mama lor, care se afla în partea germană în timpul războiului.

O fotografie din epocă a Reinei Spiegel / Sursa:Helayne Seidman

Aproape fiecare notă de jurnal era încheiată de Renia cu „Dumnezeu şi Bulus mă vor salva”, Bulus fiind porecla mamei sale. Renia, care visa să fie poetă, a presărat jurnalul cu zeci de poezii, dar şi cu relatări despre starea sa de îndrăgostită pentru prima dată de un băiat care se chema Zygmunt Schwarzer. Cei doi s-au sărutat prima dată cu doar câteva ore înainte de intrarea naziştilor în Przemysl.

Renia a fost ucisă în 1942, la 18 ani, naziştii descoperindu-i ascunzătoarea într-un pod. A lăsat jurnalul prietenului ei, care a scris ultimele rânduri cutremurătoare ale jurnalului: „Trei împuşcături! Trei vieţi pierdute! Nu mai aud decât împuşcături”. Schwarzer l-a dat altcuiva să-l păstreze înainte de a fi deportat la Auschwitz. A supravieţuit, a emigrat în SUA, iar în 1950 a reuşit să returneze jurnalul surorii Reniei şi mamei lor, care se aflau la New York.

Elizabeth, sora sa, nu a putut să-l citească, hotărând să-l depoziteze la bancă, într-un seif. Abia în 2012, fiica sa, Alexandra Bellak, a insistat ca jurnalul să fie tradus în engleză pentru a fi citit în toată lumea.

„Am fost curioasă să aflu despre trecutul, moştenirea, ca şi despre această femeie deosebită al cărei nume îl purtam (al doilea nume e Renata), pentru că nu ştiu poloneză (mulţumesc, mamă!). Iar ea nu l-a citit niciodată, îl găsea mult prea dureros”, a declarat Alexandra într-un interviu pentru CNN.

Fotografii cu Reina Spiegel / Sursa:NY Post

„Am văzut profunzimea şi maturitatea rândurilor, şi am descoperit scriitură fină şi poezie, iar cu ascendenţa ismelor în zilele noastre – anitisemitism, populism şi naţionalism – şi eu, şi mama mea am înţeles că e imperios necesar să aducem la viaţă toate acestea.”

15 iulie 1942

Ţineţi minte această zi, în fiecare detaliu. O veţi povesti generaţiilor viitoare. Suntem închişi în ghetou de azi, de la 8 dimineaţa. Aici voi trăi de acum încolo. Lumea este despărţită de mine şi eu sunt despărţită de lume.”

Elizabeth Bellak, ține în mâini jurnalul surorii sale / Sursa:Helayne Seidman/NY Post

Jurnalul va fi lansat de Penguin Books pe 19 septembrie. „Un testament extraordinar atât al grozăviilor războiului, cât şi al vieţii care pulsează în cele mai negre dintre zile”, au scris cei de la Penguin în prezentarea cărţii.

sursa: Historia.

comentarii

comentarii

Mai mult din: Istorie

To Top